| 1.
|
CICATR'ICE, cicatrici, s.f. Urmă (formată din ţesut conjunctiv) lăsată de o rană, de o tăietură etc. după vindecare. - Din lat. cicatrix, -icis, fr. cicatrice.
Sursă
: DEX'98
(8683)
- viorelgrosu |
| |
| 2.
|
CICATR'ICE s. (MED.) semn, urmă, (rar) rană, stigmat, (înv. si reg.) beleaznă, (prin nord-estul Olt.) pupăză. (I-a rămas o ~ de la plagă.)
Sursă
: Sinonime
(177022)
- siveco |
| |
| 3.
|
cicatr'ice s. f. (sil. -tri-), art. cicatr'icea, g.-d. art. cicatr'icei; pl. cicatr'ice
Sursă
: DOR
(232117)
- siveco |
| |
| 4.
|
CICATR'IC//E ~i f. 1) Urmă lăsată pe piele de o rană. 2) fig. Urmă lăsată de o suferinţă morală, de o durere mare. [G.-D. cicatricei] /<lat. cicatrix, ~icis, fr. cicatrice
Sursă
: NODEX
(327764)
- siveco |
| |
|
|